* CRPE, Europuls și Expertforum propun partidelor politice criterii pentru desemnarea candidaților la alegerile europarlamentare

Sistemul electoral și lipsa democrației interne a partidelor fac ca pe lista candidaților la alegerile europarlamentare din luna mai 2014 să ajungă doar preferințele celor care dețin (acum) puterea în partide, respectiv ale președinților de partid. Reprezentarea țării în Parlamentul European (PE) nu trebuie să se bazeze doar pe voința unui grup foarte restrâns de politicieni, ci și pe criterii profesionale și de integritate, astfel încât să fim reprezentați de oameni merituoși, care pot face mai mult. Cel puțin noi, alegătorii, ne dorim candidați competenți și integri, cadidați cu care să nu ne fie rușine dacă vor ajunge să ne reprezinte.

Având în vedere modalitatea de funcţionare a PE (în care activitatea din comisii şi de la nivelul familiilor politice sunt cele care contează), Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Europuls şi Expertforum propun criterii de care partidele politice din România să ţină cont atunci când îşi definitivează listele de candidaţi.

Capacitatea europarlamentarilor de a influenţa decizii în PE şi – astfel – la nivelul întregii Uniuni Europene este condiţionată de:

 

1) Familia politică din care face parte candidatul. Astfel, familiile politice cu mai mulţi membri au şanse mai mari de a-şi impune agenda. Pentru a conta la nivelul unei familii politice trebuie să ai o activitate ireproşabilă care să te recomande. De obicei, persoanele care se află la un al doilea sau al treilea mandat au şanse mai mari de a se impune, după ce s-au remarcat în primul/primele mandate. 

2) Încredinţarea unui raport. Membrii PE cărora li se încredinţează rapoarte pe diferite teme au o mare putere de a influenţa votul final, prin recomandările pe care le fac. Dar nu oricui îi este încredințată sarcina/onoarea de a prezenta rapoarte.  Membrii PE primesc statutul de raportori de la Comisa Parlamentară în care activează pe baza expertizei pe care au demonstrat-o, pe baza rezultatului negocierilor din cadrul Comisiei Parlamentare şi pe baza imaginii pe care şi-au creat-o. Un raportor va urmări permanent ca raportul său să treacă şi ca recomandările să fie integrate în legislaţia comunitară. Astfel, el sau ea trebuie să deţină calităţi profesionale, intelectuale şi politice care să-i permită să negocieze şi să-şi impună punctul de vedere.

Este deosebit de importantă şi funcţia de shadow rapporteur (raportor din umbra sau raportor al grupului): prin intermediul ei se poate influenţa poziţia grupului din care acesta face parte. Acestă poziţie este cu atât mai semnificativă cu cât grupul este mai mare.

Ingredientul principal în obţinerea poziției de raportor este networkingul. Este necesar ca deputatul să aibă relaţii foarte bune cu colegii şi cu responsabilul de politici din comisie. Credibilitatea și imaginea sunt esenţiale.

3) Obţinerea unei funcţii parlamentare. Cele mai importante funcţii sunt cele de (1) Preşedinte de Comisie Parlamentară. Actualmente, există 23 de Comisii Parlamentare, însă numărul acestora nu este fix. România nu deține nicio funcţie de Preşedinte de Comisie, însă are în portofoliu şase poziții de vicepreşedinte. (2) Raportor (al Comisiei Parlamentare) și (3) Raportor al Grupului Politic. O altă funcţie parlamentară importantă este cea de Șef de Delegaţie Interparlamentară.

4) Obţinerea unei funcţii politice. Cele mai importante funcţii politice sunt Preşedinte şi Vicepreşedinte de Grup politic, Membru al Biroului Grupului sau Partidului, Şef de delegaţie, Coordonator (dintr-o comisie, la nivel de grup).

 

În desemnarea celor mai potriviţi candidaţi, partidele noastre trebuie să conştientizeze faptul că interesele românilor trebuie reprezentate. Candidații trebuie să fie capabili să urmărească dezbaterile care pot influenţa politicile naţionale (inclusiv bugetul naţional) şi să colaboreze cu Executivul de la Bucureşti (direct şi prin Reprezentanţa României la Bruxelles), pentru ca poziţia de ţară a României să fie temeinic fundamentată şi eficient sprijinită. Este deopotrivă important să poata înţelege problemele şi provocarile europene şi să urmărească (în acelaşi timp explicând acasă) şi interesul european.

Având în vedere modul în care funcţionează PE, practicile acestei instituţi – rodate pe parcursul a zeci de ani – dar şi nevoile de reprezentare ale electoratului din România şi a intereselor României la Bruxelles, facem apel la partide să propună candidaţi care să îndeplinească următoarele criterii:

 

Criteriu	Modalităţi (indicatori) de  îndeplinire a criteriului
Expertiză consistentă	Capacitatea de a citi şi întelege documente complexe, politici sectoriale şi intersectoriale complexe care afectează mai multe state membre; Capacitatea de a culege informaţii, de a coordona echipe de oameni care culeg şi analizează informaţii tehnice; Cunoaşterea unui domeniu foarte bine (eventual dintr-o poziţie executivă); Buna cunoaştere a instituţiilor europene şi a competenţelor acestora; Capacitatea de a impune respect pe baza autorităţii profesionale.
Abilităţi de comunicare şi negociere	Cunoaşterea foarte bună a unor limbi străine europene (să fi lucrat în minim o limbă străină, să fi redactat documente de lucru, etc.); Experienţă în echipe de negociere, capacitatea de a crea consens; Capacitatea de a se exprima cu uşurinţă, capacitatea de a convinge;
Integritate	Nu a fost implicat/ă în scandaluri de corupţie; Nu a fost urmărit/ă penal; Nu a promovat proiecte sau valori care contravin celor naționale și europene în materie de stat de drept; Nu a fost colaborator sau angajat al fostelor servicii de Securitate.
Susţinere politică	Activitate politică  susţinută la nivel naţional şi internaţional;
Networking/ experienţă internatională	A activat în reţele / asociaţii profesionale  internaţionale; A lucrat în medii  multiculturale; Experienţa în PE sau în alte instituţii europene.
Prezenţă publică moderată	Nu a promovat în trecut şi nu promovează în prezent discurs xenufob, homofob, discriminatoriu, bazat pe ură.