* CRPE, Europuls și Expertforum propun partidelor politice criterii pentru desemnarea candidaților la alegerile europarlamentare

Sistemul electoral și lipsa democrației interne a partidelor fac ca pe lista candidaților la alegerile europarlamentare din luna mai 2014 să ajungă doar preferințele celor care dețin (acum) puterea în partide, respectiv ale președinților de partid. Reprezentarea țării în Parlamentul European (PE) nu trebuie să se bazeze doar pe voința unui grup foarte restrâns de politicieni, ci și pe criterii profesionale și de integritate, astfel încât să fim reprezentați de oameni merituoși, care pot face mai mult. Cel puțin noi, alegătorii, ne dorim candidați competenți și integri, cadidați cu care să nu ne fie rușine dacă vor ajunge să ne reprezinte.

Având în vedere modalitatea de funcţionare a PE (în care activitatea din comisii şi de la nivelul familiilor politice sunt cele care contează), Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Europuls şi Expertforum propun criterii de care partidele politice din România să ţină cont atunci când îşi definitivează listele de candidaţi.

Capacitatea europarlamentarilor de a influenţa decizii în PE şi – astfel – la nivelul întregii Uniuni Europene este condiţionată de:

 

1) Familia politică din care face parte candidatul. Astfel, familiile politice cu mai mulţi membri au şanse mai mari de a-şi impune agenda. Pentru a conta la nivelul unei familii politice trebuie să ai o activitate ireproşabilă care să te recomande. De obicei, persoanele care se află la un al doilea sau al treilea mandat au şanse mai mari de a se impune, după ce s-au remarcat în primul/primele mandate. 

2) Încredinţarea unui raport. Membrii PE cărora li se încredinţează rapoarte pe diferite teme au o mare putere de a influenţa votul final, prin recomandările pe care le fac. Dar nu oricui îi este încredințată sarcina/onoarea de a prezenta rapoarte.  Membrii PE primesc statutul de raportori de la Comisa Parlamentară în care activează pe baza expertizei pe care au demonstrat-o, pe baza rezultatului negocierilor din cadrul Comisiei Parlamentare şi pe baza imaginii pe care şi-au creat-o. Un raportor va urmări permanent ca raportul său să treacă şi ca recomandările să fie integrate în legislaţia comunitară. Astfel, el sau ea trebuie să deţină calităţi profesionale, intelectuale şi politice care să-i permită să negocieze şi să-şi impună punctul de vedere.

Este deosebit de importantă şi funcţia de shadow rapporteur (raportor din umbra sau raportor al grupului): prin intermediul ei se poate influenţa poziţia grupului din care acesta face parte. Acestă poziţie este cu atât mai semnificativă cu cât grupul este mai mare.

Ingredientul principal în obţinerea poziției de raportor este networkingul. Este necesar ca deputatul să aibă relaţii foarte bune cu colegii şi cu responsabilul de politici din comisie. Credibilitatea și imaginea sunt esenţiale.

3) Obţinerea unei funcţii parlamentare. Cele mai importante funcţii sunt cele de (1) Preşedinte de Comisie Parlamentară. Actualmente, există 23 de Comisii Parlamentare, însă numărul acestora nu este fix. România nu deține nicio funcţie de Preşedinte de Comisie, însă are în portofoliu şase poziții de vicepreşedinte. (2) Raportor (al Comisiei Parlamentare) și (3) Raportor al Grupului Politic. O altă funcţie parlamentară importantă este cea de Șef de Delegaţie Interparlamentară.

4) Obţinerea unei funcţii politice. Cele mai importante funcţii politice sunt Preşedinte şi Vicepreşedinte de Grup politic, Membru al Biroului Grupului sau Partidului, Şef de delegaţie, Coordonator (dintr-o comisie, la nivel de grup).

 

În desemnarea celor mai potriviţi candidaţi, partidele noastre trebuie să conştientizeze faptul că interesele românilor trebuie reprezentate. Candidații trebuie să fie capabili să urmărească dezbaterile care pot influenţa politicile naţionale (inclusiv bugetul naţional) şi să colaboreze cu Executivul de la Bucureşti (direct şi prin Reprezentanţa României la Bruxelles), pentru ca poziţia de ţară a României să fie temeinic fundamentată şi eficient sprijinită. Este deopotrivă important să poata înţelege problemele şi provocarile europene şi să urmărească (în acelaşi timp explicând acasă) şi interesul european.

Având în vedere modul în care funcţionează PE, practicile acestei instituţi – rodate pe parcursul a zeci de ani – dar şi nevoile de reprezentare ale electoratului din România şi a intereselor României la Bruxelles, facem apel la partide să propună candidaţi care să îndeplinească următoarele criterii:

 

Criteriu	Modalităţi (indicatori) de  îndeplinire a criteriului
Expertiză consistentă	Capacitatea de a citi şi întelege documente complexe, politici sectoriale şi intersectoriale complexe care afectează mai multe state membre; Capacitatea de a culege informaţii, de a coordona echipe de oameni care culeg şi analizează informaţii tehnice; Cunoaşterea unui domeniu foarte bine (eventual dintr-o poziţie executivă); Buna cunoaştere a instituţiilor europene şi a competenţelor acestora; Capacitatea de a impune respect pe baza autorităţii profesionale.
Abilităţi de comunicare şi negociere	Cunoaşterea foarte bună a unor limbi străine europene (să fi lucrat în minim o limbă străină, să fi redactat documente de lucru, etc.); Experienţă în echipe de negociere, capacitatea de a crea consens; Capacitatea de a se exprima cu uşurinţă, capacitatea de a convinge;
Integritate	Nu a fost implicat/ă în scandaluri de corupţie; Nu a fost urmărit/ă penal; Nu a promovat proiecte sau valori care contravin celor naționale și europene în materie de stat de drept; Nu a fost colaborator sau angajat al fostelor servicii de Securitate.
Susţinere politică	Activitate politică  susţinută la nivel naţional şi internaţional;
Networking/ experienţă internatională	A activat în reţele / asociaţii profesionale  internaţionale; A lucrat în medii  multiculturale; Experienţa în PE sau în alte instituţii europene.
Prezenţă publică moderată	Nu a promovat în trecut şi nu promovează în prezent discurs xenufob, homofob, discriminatoriu, bazat pe ură.

 

* BCR ieftineşte creditele Prima Casă şi scade dobanzile la creditele în lei

Începând de luni, 20 ianuarie, Banca Comercială Română (BCR) reduce dobânzile pentru creditele în lei. Dobânzile pentru creditele ipotecare şi creditele negarantate se reduc cu peste un punct procentual. Noile dobânzi ţin cont de istoricul bun de creditare, comportamentul tranzacţional cu banca, vechime şi continuitatea în muncă a clientului.

 

„Din poziţia de lider al sistemului financiar-bancar, sperăm să dăm un semnal pozitiv, în urma modificărilor dobânzii de politică monetară. Suntem deschişi afacerilor şi gata să acordăm credite. Cu un nivel al ratelor dobânzilor aflate la un minim istoric, vedem o excelentă oportunitate de a sprijini economia cu credite avantajoase. Oferta noastră de creditare este – credem – cea mai buna din piaţă şi ştiu că nici un client nu va regreta dacă alege oferta noastră de creditare”, a declarat Andrew Gerber, Director Produse Retail, în cadrul BCR.

 

În cazul creditelor ipotecare cu dobanda fixa, reducerea este de 1 (un) punct procentual, aceasta ajungând la valoarea de doar 5.25%, pentru clienţii care îşi încasează salariul în cont la BCR. Totodată, pentru creditele cu dobândă variabilă, pe toată perioada marja va fi redusă cu 0,4 puncte procentuale, dobanda plecand de la 5,49%.

De asemenea, BCR reduce dobânda la creditele de nevoi personale Divers BCR – credite noi şi refinanţări de la alte bănci. Astfel, noile dobănzi la creditele de nevoi personale variază între 8,6% şi 9,9% pe an. „Subliniem faptul ca noile preţuri ale creditelor de nevoi personale în lei vor asigura accesul la dobănzi de sub 10% pe an, pentru aproximativ 80% dintre clienţii noştri“, a spus Andrew Gerber.

BCR reduce costul creditelor acordate în cadrul Programului Prima Casa, prin majorarea bonusului de dobanda acordat clienţilor care îşi încasează / vor încasa salariul la BCR, de la 0,2%, la 0.5%. Clienţii eligibili pentru Programul Prima Casa vor vedea, de asemenea, avantajul ratelor semnificativ mai mici la dobanzi si care pornesc de la 4,44% si care urmeaza reducerea ratelor de dobanda din piata.

* ASMITA GARDENS – S-A VANDUT APARTAMENTUL CONSTRUIT LA CEA MAI MARE INALTIME DIN ROMANIA

Asmita Gardens, ansamblul rezidential din centrul capitalei, a vandut apartamentul situat la cea mai mare inaltime din Romania – 92 m. de sol. Apartamentul, de tip penthouse, se afla la etajul 25 al celui de-al treilea turn si ofera o panorama unica asupra Bucurestiului si a imprejurimilor. Cu o suprafata utila de 186 mp si o terasa exterioara de 205 mp, apartamentul se remarca si prin inaltimea interioara de 6 m, care va permite cumparatorului crearea un etaj interior si extinderea spatiului locuibil pana la 372 mp.

 

“Datorita caracteristicilor sale – inaltimea, panorama si executia tehnica –  proiectul Asmita Gardens este inegalabil in Romania. Structura sa de tip „tub in tub”, similara cu cea folosita la constructiile din zone cu activitate seismica intensa, precum Japonia sau Noua Zeelanda, privelistea spectaculoasa pe 360`, faptul ca in vecinatatea sa se afla Parcul Natural Vacaresti, dar si posibilitatea de a vedea chiar si muntii, atunci cand e senin – toate acestea au fost ingredientele care l-au convins pe Mark Hoddinott, un cetatean strain, sa achizitioneze penthouse-ul fara ezitare”, a declarat Remus Borza, partener in cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al proiectului.

Apartamentul a fost achizitionat fara finisaje, la o valoare de 372.000 Euro, cumparatorul urmand sa faca mai multe schimbari in privinta structurii interioare (compartimentare, reorganizarea tubulaturii, etc), pentru a obtine spatiul dorit.

 

“In octombrie anul trecut, cand am venit prima data la Asmita, vroiam sa achizitionez un studio. Am fost impresionat de amplasamentul complexului si de calitatea ridicata a constructiei, motiv pentru care din curiozitate, am vazut si penthouse-ul de la etajul 25. Am fost cucerit de privelistea care iti taie respiratia si mai ales de lipsa finisajelor, fiind interesat de crearea unui spatiu pe care sa-mi pun amprenta. Am aflat mai tarziu ca e cel mai inalt apartament din Romania, de aceea, simt ca am o datorie fata de romani. Vreau sa creez aici un spatiu cu care sa ne mandrim cu totii”, a declarat Mark Hoddinott, proprietarul apartamentului.

* AOAR: “Politicile FMI si ale BM nu sunt in totala concordanta cu obiectivele asumate de tarile membre, in cadrul Agendei UE 2020”

Asociaţia Oamenilor de Aafaceri din România (AOAR) isi exprima preocuparea fata de negocierile ce urmeaza a avea loc intre Guvernul Romaniei si TROIKA finantatorilor internationali.

AOAR cere Guvernului sa actioneze in spiritul pozitiei adoptate in aceste zile de Comisia Europeana care apreciaza ca, indeosebi politicile FMI si ale BM nu sunt in totala concordanta cu obiectivele asumate de tarile membre, in cadrul Agendei UE 2020.

AOAR sustine necesitatea gasirii de spatiu fiscal adoptarii de masuri care sa permita dezvoltarea economica, premiza a cresterii veniturilor bugetare. Utilizarea in continuare a cresterii fiscalitatii, ca si a altor masuri ce reduc posibilile incasari bugetare (intarzierea aplicarii de redevente europene pentru exploatarea resurselor de gaze si petrol, inghetate in prezent, cresteri nejustificate a pretului gazelor naturale s.a.), vor avea grave consecinte asupra competitivitatii economiei Romaniei, aflata, inca, intr-un profund proces de schimbare structural.

AOAR cere Guvernului sa sustina, in cadrul negocierilor cu FMI, necesitatea asigurarii de resurse financiare speciale, pentru a sprijini cresterea potentialului investitional al sectorului privat, inclusiv prin acceptarea scutirii de impozitare a profitului reinvestit, ca si acceptarea consolidarii fiscale pentru grupurile de firme cu capital romanesc, similar cu practica acceptata pentru grupurile de firme internationale.

AOAR cere Guvernului sa sustina, in cadrul negocierilor, posibilitatea  de a creste semnificativ finantarea unor programe care genereaza locuri de munca, alaturi de reducerea fiscalitatii aplicate castigurilor salariale, Romania avand in acest domeniu o problema majora, ce pericliteaza sustenabilitatea sistemelor publice de sanatate, invatamant s.a.

AOAR cere Guvernului sa adopte, in viitoarele negocieri, o pozitie ferma care sa favorizeze o dezvoltare economica durabila si nu doar satisfacerea unor criterii macroeconomice imediate, practica ce si-a dovedit deja limitele, prin inghetarea consumului intern in 2013 si a reducerii veniturilor bugetare, chiar in conditiile unei cresteri economice importante.

AOAR crede ca mediul privat, motorul autentic al cresterii economice, trebuie sa capete atentia necesara din partea Guvernului, intelegadu-se ca politica de fiscalizare suplimentara si mobilizare a tot mai multe resurse bugetare, pentru acoperirea unor masuri de natura sociala sau a unor investitii publice cu costuri mari si ineficiente, va genera dificultati economice majore in perioada urmatoare.

* Parteneriat Alpha Bank – Orange, pentru plata facturilor de telefonie şi internet

Alpha Bank Romania şi Orange Romania anunţă încheierea unui parteneriat, prin care oferă clienţilor noi variante de plată a facturilor de telefonie mobilă şi internet. Clienţii pot alege între 2 modalităţi de plată: prin internet banking sau la ghişeele băncii.

Prin intermediul serviciului de internet banking, clienţii au posibilitatea de a achita facturile direct din contul curent, oricând şi de la orice computer conectat la Internet, fără a mai fi necesară deplasarea la furnizorul de servicii sau la bancă.

Orange Romania se alătură altor 23 de furnizori naţionali şi locali, cu care Alpha Bank a încheiat parteneriate de colectare, facilitând clienţilor băncii achitarea facturilor de utilităţi fără costuri suplimentare, atât prin canalele electronice, cât şi la sediul unităţilor băncii.

* Energie în… grafic!

Departamentul pentru Energie este în grafic, privind angajamentele luate în fața Fondului Monetar Internațional, iar în acest an vor fi listate la bursă mai multe companii profitabile – a declarat recent, la o conferinţă, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță:

În luna iunie a acestui an, vor fi listate Hidroelectrica și Electrica, iar – în septembrie – Complexul Energetic Oltenia, a spus Constantin Niţă, citat de AGERPRES. Ministrul a apreciat că vor avea profit cei care vor investi în aceste companii. El a afirmat că toți banii rezultați din vânzările pe bursă rămân la dispoziţia companiilor respective şi vor fi utilizaţi pentru retehnologizări. Constantin Niţă consideră că anul trecut a fost unul de succes pentru strategia de listări şi a dat ca exemple Romgaz, Nuclearelectrica și pachetul suplimentar de acțiuni Transgaz. Cu privire la viitoarele listări la bursă, ministrul a subliniat că firmele româneşti trebuie să-şi deschidă capitalul, atât pentru marii investitori, cât şi pentru cei mici. Niţă a precizat că prezenţa unei companii pe bursă înseamnă inclusiv câştigarea încrederii piețelor, iar una dintre consecinţele pozitive ar putea fi obţinerea mai facilă a unor credite bancare. “Avem datoria ca aceste companii să devină cele mai importante din regiune”, a mai spus ministrul.

* Închisoare cu… plată!

Ce-ar fi dacă deţinuţii ar plăti o parte din suma cheltuită de stat pentru încarcerarea lor? O idee care, la prima vedere, poate părea chiar… “trăznită”. Ar fi ca şi cum cei care primesc o pedeapsă cu închisoarea şi-ar plăti… “cazarea”! De parcă au ajuns acolo pentru că aşa au vrut ei… Olandezii sunt de altă părere:

Întreţinerea unui deţinut costă, în Olanda, 250 de euro pe zi, o sumă considerată a fi prea mare pentru a putea fi suportată numai de către stat, scrie France Presse. De aceea, guvernul olandez vrea ca detinuţii să-şi plătească parţial costurile aferente perioadei de detenţie şi să contribuie cu până la 16 euro, pentru fiecare noapte petrecută în spatele gratiilor, în limita a doi ani. Mai mult decât atât, deţinuţii ar putea participa şi la cheltuielile anchetei şi ale proceselor, statul estimând la 65 de milioane de euro, anual, suma care ar intra în buget de pe urma celor circa 12.000 de condamnaţi din Olanda. Daca va trece de Parlament, noua lege va intra in vigoare de la întâi ianuarie 2015. Mediafax scrie că, în România, există peste 30.000 de deţinuţi, iar costul mediu lunar de întreţinere este de circa 2.200 de lei pentru fiecare. Dacă păstrăm proporţiile propunerii legislative olandeze, co-participarea fiecărui arestat român ar trebui să fie de circa 140 de lei. Dar… oare ce vor păţi deţinuţii care refuză să plătească?