„Competenţele se câştigă printr-un proces de învăţare continuă, la orice vârstă”

– spune formatorul autorizat Mariana Iordache, trainer în dezvoltare personală şi expert în legislaţia muncii –

România poate utiliza banii europeni pentru programe de integrare pe piaţa muncii, ceea ce va contribui la reducerea şomajului. În acest context, s-a încheiat recent proiectul cu privire la Programe integrate pentru accesul îmbunătăţit pe piaţa muncii – PAX, prin care peste o mie de persoane au  beneficiat de asistenţă pentru elaborarea documentelor de marketing personal şi prezentare la interviu. Acestea au obţinut nu doar un set de deprinderi și documente care pot fi utilizate ulterior în procesul de căutare a unui loc de muncă, dar au rămas și cu o serie de cunoştințe care le facilitează inserția pe piața muncii. Au înţeles cu siguranţă că perspectiva unui potenţial angajator poate să fie doar aparent diferită de cea a unei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, deoarece – în esenţă – ambele părţi urmăresc să valorifice cât mai bine abilităţile şi resursele de care dispun. Împreună cu formatorul autorizat Mariana Iordache, trainer în dezvoltare personală şi expert în legislaţia muncii, am încercat să descifrăm temerile românilor care au iniţiativă.

 

Ce le lipseşte oamenilor, ca să înceapă propria afacere?

– Unii spun că le lipsesc banii. Alţii spun că lipsesc ideile bune de afaceri. Dar multora le lipseşte perseverenţa, încrederea şi ceea ce ţine de startul unui demers. Pare paradoxal, însă mulţi oameni nu sunt conştienţi de faptul că totul are un început. Chiar şi Zidul Chinezesc a avut un început, un prim kilometru, să nu uităm asta!

 

Există un loc pentru fiecare, pe piaţa românească a muncii?

– Absolut! Am cunoştinţe, prieteni, care lucrează în domeniul recrutării de personal şi ei se confruntă cu un deficit de talente! Adică, nu au pe cine să propună spre angajare, în anumite domenii. Şi nu sunt puţine… Deci, este loc! Trebuie doar să ai pregătirea necesară pentru postul pentru care candidezi. Şi să poţi demonstra acest lucru!

 

Au vreo şansă şi oamenii trecuţi de 50-55 de ani, de exemplu?

– Da! Statistic vorbind, la nivel global, în Statele Unite şi Franţa, de exemplu, s-a luat iniţiativa ca măcar o persoană cu vârsta peste această limită să fie în fiecare organizaţie, tocmai pentru a da un exemplu în acest sens. Este şi o vorbă din popor: „Cine n-are bătrâni, să-i cumpere!” Oare de ce? Nu cumva pentru că întotdeauna ai ce învăţa de la cei care au mai multă experienţă?…

 

După această vârstă, 50-55 de ani, formarea profesională poate oferi o şansă în plus de angajare?

– Sigur, pentru că poţi aduce experienţa pe care o ai, în beneficiul organizaţiei. Acest lucru înseamnă un plus de valoare în activitatea companiei. Şi încă un lucru: un studiu realizat la nivel global spune că piaţa muncii are nevoie de oameni cu gândire de întreprinzător. Deci, cu o viziune mai largă asupra a ceea ce înseamnă lucrul într-o companie, pe un post anumit, un om cu o vastă experienţă. De exemplu, dacă lucrezi în vânzări, asta nu înseamnă că eşti doar „vânzător”, ci ai şi abilităţi de comunicare, de atitudine, de stil. Toate acestea se câştigă în timp, nu le poţi avea la o vârstă fragedă! Formarea profesională înseamnă de fapt o actualizare a informaţiilor, o adaptare la schimbările existente pe piaţa muncii şi chiar o redirecţionare a pregătirii spre domenii noi. Aici, am în vedere că unele dintre profesiile pentru care s-au pregatit aceste persoane poate că au şi dispărut de pe piaţă!

 

De partea cealaltă a „baricadei” – să spunem – ce zic reprezentanţii companiilor, atunci când văd un candidat trecut de o anumită vârstă?

– Vedeţi dvs, totul ţine de ceea ce se numeşte „marketing personal”. Depinde de fiecare în parte, în primul rând, nu neapărat de companie. Depinde de cât de bine ştie fiecare candidat să-şi promoveze calităţile, aptitudinile, competenţele, atunci când doreşte un loc de muncă. Depinde de cum ştie fiecare să-şi pună în valoare experienţa acumulată până atunci, în domeniul respectiv. Să-l faci pe angajator să ajungă el singur la concluzia că are neapărat nevoie de tine, pentru postul scos la concurs! Eu fac şi consiliere privind cariera şi inserţia pe piaţa muncii şi tot constat că mulţi candidaţi nu ştiu să se promoveze, nici măcar prin ceea ce trebuie scris într-un CV! Mulţi oameni trecuţi de 45-50 de ani cred, în mod greşit, că simpla prezentare a experienţei lor din trecut ar trebui să le asigure un loc de muncă. Nu este chiar aşa! Competenţele se câştigă printr-un proces de învăţare continuă, la orice vârstă, aşa că nu trebuie să rămâi cu ceea ce ştiai cândva!

 

Vorbind acum despre angajaţii tineri, cum apreciaţi ofertele de locuri de muncă pentru oameni „tineri, dar cu experienţă”?…

– Este un anunţ discriminatoriu de recrutare! Ce înseamnă noţiunea de „tânăr”? Poţi avea experienţă, dacă abia ai absolvit facutatea? Este o înteagă discuţie pe această temă şi sunt lucruri care pot compensa „experienţa”, însă, oricum, nu ştiu să existe angajator care să nu-şi dorească o afacere profitabilă! Am avut programe derulate în mediul universitar şi am găsit cazuri de persoane „îmbătrânite” ca atitudine, fără încredere în sine, deşi nu aveau decât 24-25 de ani şi chiar sub această vârstă. Dar am întâlnit şi persoane de 60-65 de ani, cu o energie şi un optimism cu mult peste unii tineri – ca vârstă – şi care puteau face faţă oricând unor sarcini de serviciu potrivite competenţelor lor, deşi trebuiau să iasă la pensie.Un anunt de recrutare, de fapt, este o portita spre propria cariera.

 

Se poate spune că trăim într-o „epocă” a diplomelor şi parcă există o goană după diplome – cât mai multe! Obţinerea unei diplome înseamnă şi obţinerea de competenţe într-un domeniu?

– Este o întrebare foarte – să spunem – actuală! Nu este scris pe fruntea nimănui că are o diplomă într-un domeniu sau altul. Ideea de formare profesională nu se rezumă la studiile sau la certificatele de calificare/ de perfectionare pe care le ai (sau nu înseamnă doar acest lucru)! După părerea mea şi din ceea ce văd pe piaţă, formarea profesională trebuie să fie un sistem de pregătire continuă, un proces de învăţare continuă şi nu doar goana după un număr cât mai mare de diplome! Diploma nu asigură în mod automat şi o competenţă. Diploma înseamnă ceea ce ai învăţat, iar competenţa este ceea ce ştii să aplici, ceea ce ştii să faci. De multe ori, cele două componente sunt total diferite! Nu lucrează diploma în locul tău!

 

Cât de mult sunt interesate companiile să continue – pe cheltuiala proprie – pregătirea profesională a angajaţilor? Ori, mai degrabă preferă să angajeze oameni care nu mai au nevoie de pregătire suplimentară?

– Nu vreau să spun că acest lucru (pregătirea profesională a propriilor angajaţi – n.red.) este prevăzut chiar în Codul Muncii!… Dar conducerea companiei ar trebui să observe, de exemplu, care sunt angajaţii dedicaţi firmei. Şi sunt programe speciale – se numesc „in house” – la care sunt chemaţi formatori pentru a ridica nivelul de pregătire a acestora, pentru ca ei să fie şi mai buni în domeniul lor de activitate, pentru a avea performanţe sporite. Poate şi cu abilităţi suplimentare de „public speaking”, de pildă, chiar dacă acei angajaţi nu trebuie să vorbească în public, ci doar la întâlnirile cu managerii sau cu proprii subalterni. Ori, cu abilităţi inovative. Companiile care văd în perspectivă se preocupă şi de pregătirea continuă a angajaţilor lor, nu caută totul „de-a gata”! Mai mult decât atât, există posturi în care chiar este obligatoriu ca angajatul să înveţe continuu, pentru că lucrurile se schimbă, evoluează şi nu poţi rămâne la acelaşi nivel al cunoştinţelor. În aceste condiţii, nu cred că îi convine vreunui angajator să caute permanent oameni noi pentru astfel de posturi, ci mai degrabă asigură pregătirea continuă a celor existenţi, pe care deja îi cunoaşte.

 

Daniel Neguţ

(interviu publicat în Business Adviser)

 

* ATENȚIE LA CARDUL DE CREDIT !

În cazul unui card de credit, dacă vă limitaţi să plătiţi lunar numai suma minimă solicitată de bancă, achitarea împrumutului – în totalitate – ar putea dura mulţi ani, ori chiar se poate întâmpla să nu reuşiţi niciodată să scăpaţi definitiv de datorie, spun specialiştii. Mai mult decât atât, suma de plată se poate dubla, comparativ cu creditul bancar pe care l-aţi primit prin intermediul cardului. Iar acest lucru ar putea fi posibil chiar şi în condiţiile în care nu mai utilizaţi cardul niciodată, după ce aţi scos de la bancomat suma respectivă.

Dacă primiţi salariul pe card, iar banca v-a oferit încă unul, trei sau până la cinci salarii sub forma unui aşa-numit „descoperit de cont”, ştiţi că orice sumă pe care o scoateţi de la bancomat sau pe care o plătiţi la magazin cu cardul peste salariul dvs. reprezintă, practic, un credit pe care l-aţi primit de la bancă. Situatia este şi mai clară în cazul cardurilor de credit, unde orice sumă aţi utiliza, înseamnă împrumut bancar. Iar, periodic, primiţi înştiinţarea că aveţi de plată o sumă minimă obligatorie, dacă se întâmplă să nu aveţi posibilitatea achitării în totalitate a sumei cheltuite. Şi – de regulă – cam aşa se întâmplă. Şi ne bucurăm că banca ne lasă să nu plătim tot, ci doar o mică parte din datorie.

Trebuie să ştim, însă, că nici o bancă nu este instituţie de binefacere, astfel că există un preţ al acestei indulgenţe. Preţ care se numeşte DOBÂNDĂ. Chiar şi acea sumă minimă de plată conţine dobandă şi comisioane, în afara minimului de plată. Astfel că, achitând doar suma minimă, nu faceţi decât să prelungiţi datoria aproape la nesfârşit şi să achitaţi către bancă, permanent, dobânzi şi comisioane.

Specialiştii de la FinZoom vă recomandă, în primul rând, să comparaţi cardurile de credit din ofertele băncilor, înainte de a solicita un astfel de card, pentru că diferă foarte mult condiţiile de utilizare a sumelor respective. Pe de altă parte, asiguraţi-vă că plătiţi lunar, până la data scadentă, măcar suma minimă, deoarece – altfel – dobânzile penalizatoare pot ajunge şi la 40 la sută din credit. Şi, dacă nu reuşiţi să plătiţi o dată, cu siguranţă vă va fi şi mai greu să achitaţi o datorie dublă luna viitoare, plus o dobândă consistentă.

Însă, ideal ar fi să nu vă rezumaţi doar la minimul solicitat, pentru că se aplică dobânzi destul de mari şi la restul de plată şi veţi avea senzaţia că acel credit nu se termină niciodată. De aceea, cu cât plătiţi mai mult, lunar, cu atât se reduce mai repede datoria, incluzând dobânzi şi comisioane mai mici.

(difuzată SAMBATA, 12 septembrie – ora 7.25)

* AU CONTINUAT IEFTINIRILE…

Inflatia anuala si-a mentinut trendul negativ si in luna august si a ajuns la minus 1,9 la suta, dupa ce – in iulie – era de minus 1,7 la suta, anunta Institutul National de Statistica.
Preturile marfurilor alimentare au scazut in medie, cu aproape 0,8 la suta in august, comparativ cu luna iulie. Cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu peste 12 la suta, urmate de legume si conserve de legume si de produsele de morarit. S-au scumpit, insa, ouale, cu aproape 4 procente si lamaile – cu aproape doi la suta – in vreme ce mai multe marfuri alimentare au avut scumpiri usoare, de sub unu la suta, printre care zahar, ulei, peste, dar si berea, desi pentru Berea la halba a scazut taxa pe valoarea adaugata. In schimb, vinul s-a ieftinit usor.

Pentru marfurile nealimentare, preturile au scazut, in medie, cu peste jumatate de procent, cea mai mare ieftinire inregistrandu-se la combustibili – aproape trei la suta – dar preturi mai mici au avut si medicamentele, ori autoturismelele sau piesele de schimb. S-au scumpit, printre altele, confectiile, mobila si aparatele electrocasnice, dar cresterile de preturi au fost de sub unu la suta.

Tarifele la servicii au ramas practic constante pe ansamblu, usoare scumpiri inregistrandu-se la chirii sau la serviciile de ingrijire medicala, ori la salubritate. Insa, au scazut tarifele la telefonie, la transportul interurban sau la cazarea in hoteluri.

În luna august din acest an, ponderea mãrfurilor si serviciilor care au înregistrat scãderi ale preþurilor, comparativ cu august 2014, este de peste 45 de procente, in vreme ce mai mult de jumatate dintre cele care s-au scumpit, au avut cresteri usoare de preturi si tarife, de sub 2,5 la suta.

(difuzată VINERI, 11 septembrie – ora 9.15)

* ROMÂNIA – ATRACTIVĂ PENTRU INVESTITORI

România este una dintre cele mai atractive tări pentru investitori, conform editiei din acest an a clasamentului realizat de Deloitte, transmite Agerpres. Cele mai mari companii din tara noastră prezente în „Central Europe Top 500” au o rată medie anuală de crestere a veniturilor de 5,3 la sută, comparativ cu numai 0,3 la sută cât a fost media pe regiune.

România a urcat un loc în clasamentul pe tări si se află pe pozitia a patra, după ce numărul companiilor românesti prezente în Top 500 a crescut fată de anul anterior de la 42, la 46. Dintre acestea, 30 sunt acum pe un loc mai bun, iar 8 firme noi au intrat în acest clasament. De asemenea, veniturile companiilor din România au crescut cu aproape 7 la sută, până la 46 miliarde euro. În schimb, veniturile totale ale tuturor celor 500 de companii prezente în Top au scăzut cu aproape doi la sută fată de anul trecut, ajungând la 682 miliarde euro.

Locul ocupat de România reflectă gradul ridicat de interes al investitorilor, spun autorii analizei, care argumentează prin cresterea constantă la nivel MICRO-economic, ceea ce a făcut ca tara noastră să se afle printre campionii regionali în privinta dezvoltării MACRO-economice.

Specialistii care au întocmit clasamentul regional se asteaptă la o continuare a evolutiei pozitive a României, dar subliniază că acest lucru depinde foarte mult de stabilitatea politică, legislativă si fiscală a tării – elemente-cheie pentru o dezvoltare semnificativă a mediului economic si de afaceri. Industria energiei si a resurselor a contribuit cel mai mult la pozitia României în clasament, cu venituri cumulate de aproape 19 miliarde de euro, urmată de industria bunurilor de larg consum si transporturi, cu peste 13 miliarde si industria prelucrătoare – cu 9,5 miliarde de euro.

(difuzată JOI, 10 septembrie – ora 9.15)

* ANGAJATORII SUNT OPTIMIȘTI

Sansele de angajare pentru românii aflati în căutarea unui loc de muncă vor fi probabil mai numeroase în toate regiunile tării si în nouă dintre cele zece sectoare de activitate cuprinse în studiul trimestrial ManPower privind Perspectivele Angajării Fortei de Muncă. În acest studiu, care analizează situatia din 24 de state din Europa, Orientul Mijlociu si Africa, angajatorii din România sunt cei mai optimisti din întreaga regiune, din punctul de vedere al noilor locuri de muncă pe care le vor avea disponibile până la sfârsitul acestui an.

Încrederea angajatorilor români privind dezvoltarea afacerilor este în crestere pentru intervalul octombrie – decembrie 2015, câtă vreme un număr relativ mare dintre acestia consideră că sunt sanse de a-si spori personalul de lucru, până la sfârsitul anului. Iar, mai multi angajati înseamnă si productie mai mare si – implicit – o cifră de afaceri superioară. Tara noastră are – de altfel – cea mai ridicată Previziune Netă de Angajare dintre statele cuprinse în studiu, ceea ce ar putea însemna si că vor fi create cele mai multe noi locuri de muncă. Astfel, aproape 20 la sută dintre angajatorii din România apreciază că vor face noi angajări în perioada imediat următoare, fată de numai 11 procente care estimează că-si vor reduce personalul. Pentru al unsprezecelea trimestru consecutiv, angajatorii din Industria Prelucrătoare sunt cei mai optimisti privind viitoare angajări, urmati de cei din Comert si din Constructii, dar si din  Administratie Publică, Servicii Sociale si Agricultură. Doar estimările din sectorul de Energie electrică, apă si gaze naturale sunt în continuare pesimiste, după alte patru trimestre consecutive în care s-a înregistrat aceeasi situatie. Pe de altă parte, se preconizează o crestere a numărului total de angajati în toate regiunile tării, dar mai ales în judetele din Centru si din Nord-Vest.

(difuzată MIERCURI, 09 septembrie – ora 9.15)

* NE-A CRESCUT SALARIUL…

Câstigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost de 2.563 lei, în iulie 2015, cu aproape 2 la sută mai mare decât în luna anterioară, iar salariul net a fost de 1.849 lei, în crestere fată de luna precedentă cu 31 de lei, anuntă Institutul National de Statistică, într-un comunicat.

Cele mai mari salarii nete s-au înregistrat în extractia petrolului brut si a gazelor naturale – peste 4.900 de lei. Salarii medii de peste 4.000 de lei mai câstigă angajatii unitătilor care prestează servicii anexe industriei extractive, cei din domeniul fabricării produselor de cocserie si a celor obtinute din prelucrarea titeiului, dar si specialistii în informatică si in intermedieri financiare.

Salariile cele mai mici s-au acordat în sectorul de hoteluri si restaurante – 1.088 lei. Câstiguri salariale de sub 1.300 de lei s-au mai înregistrat în industria alimentară, fabricarea mobilei, dar si a articolelor de îmbrăcăminte. Salariul mediu net din constructii a fost de numai 1.388 lei în iulie 2015, desi a crescut cu aproape 5 la sută, comparativ cu luna anterioară. Si în agricultură se obtine unul dintre cele mai mici câstiguri salariale din România: 1.384 de lei.

Cea mai mare crestere salarială, de la lună, la lună, a fost consemnată în domeniul fabricării produselor farmaceutice (peste 14 la sută), în vreme ce scăderea cea mai accentuată a salariului mediu – de aproape 11 la sută – s-a înregistrat în domeniul fabricării calculatoarelor si a produselor electronice si optice. Si în activităţile de editare salariul net a scăzut substantial în iulie, fată de luna iunie, cu aproape 10 procente, însă acest sector are în continuare unul dintre cele mai mari salarii medii pe economie – peste 3.300 de lei pe lună.

(difuzată MARȚI, 08 septembrie – ora 9.15)

* CREȘTERE ECONOMICĂ

Economia României a avut o creştere de 3,8 la sută în primele şase luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică. Evoluţia pozitivă a Produsului Intern Brut s-a datorat, în principal consumului şi investiţiilor în unităţi productive.
Aproape toate categoriile de resurse au contribuit la creşterea Produsului Intern Brut al României, care a depăşit – la finalul primului semestru din acest an – 350 de miliarde de lei, în preţuri curente. Contribuţie zero la creşterea PIB au avut-o agricultura şi activităţile culturale. Dintre ramurile care au avut un efect pozitiv, cea mai mare pondere în formarea Produsului Intern Brut o are industria – 22 la sută – urmată de domeniului format din comerţul cu amănuntul şi cu ridicata, alimentaţie publică, reparaţii auto, transport şi depozitare – cu aproape 18 procente – şi impozitele nete pe produs, cu peste 13 la sută. O pondere însemnată în formarea Produsului Intern Brut – peste 7 procente – o are şi sectorul „Informaţii şi comunicaţii”.  Toate aceste ramuri au crescut semnificativ în primul semestru din acest an, comparativ cu semestrul întâi din 2014 şi au contribuit decisiv la avansul economiei României. Un efect negativ l-a avut creşterea importurilor de bunuri şi servicii, comparativ cu exporturile.

Din punctul de vedere al categoriilor de utilizări, creşterea Produsului Intern Brut s-a datorat, în principal, cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, cu o majorare de 5,4 la sută şi investiţiilor în mijloace de producţie, cu o creştere a volumului de peste 8 procente. Acest lucru înseamnă – pe de o parte – că relansarea consumului devine din ce în ce mai vizibilă, iar – pe de altă parte – industria este pe un trend crescător, deoarece toate elementele de capital fix în care companiile au investit acum (aparate, utilaje sau chiar clădiri) vor contribui la dezvoltarea afacerilor şi la creşterea economică a României.

(difuzată LUNI, 07 septembrie – ora 9.15)

* Insolvențe… riscante!

Peste 6.500 de societăţi au intrat în insolvenţă în intervalul ianuarie – iulie 2015, în scădere cu aproape 57 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Specialiştii de la KeysFin au descoperit, însă, un fenomen îngrijorător.
Peste 70.000 de firme au fost dizolvate, radiate sau au avut activitatea suspendată în primele 7 luni din 2015, aproximativ tot atâtea firme noi fiind înmatriculate la Registrul Comerţului, în aceeaşi perioadă. Privite în ansamblu, datele nu ar trebui să fie îngrijorătoare, deoarece – într-o economie de piaţă, în care oferta de produse şi servicii se bazează pe cerere – sunt normale astfel de evoluţii. Peste tot în lume, se înfiinţează alte firme, pe măsură ce se închid cele care nu mai răspund cererii, la un moment dat.

Marea problemă este, însă, că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie, atenţionează specialiştii. Astfel, au crescut cu 13 la sută cazurile de insolvenţă a companiilor cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro. Motivul principal este faptul că, în acest an, s-au încheiat perioadele de graţie acordate de bănci marilor firme care aveau credite şi care obţinuseră – în anii de criză financiară – unele facilităţi la plata ratelor. Iar acum, ele simt din nou întreaga povară a achitării creditelor. În principal, companiile din construcţii au asemenea riscuri, pe termen mediu şi lung, deoarece au utilizat creditele bancare în construirea unor clădiri pe care nu au mai reuşit să le vândă sau să le închirieze la preţurile estimate înainte de anul 2010, pentru a-şi recupera banii investiţi.

(difuzată VINERI, 04 sept. – ora 9.15)

* Costurile refugiaților!

Miniştrii de Interne din statele comunitare au fost convocaţi la o reuniune de urgenţă peste aproximativ două săptămâni, pentru a încerca rezolvarea crizei imigraţiei, a anunţat preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Discuţiile se vor concentra pe procedurile de repatriere a imigranţilor în cazul respingerii solicitărilor de azil, pe cooperarea cu ţări terţe şi pe măsuri de prevenire a traficului de imigranţi, se arată într-un comunicat citat de CursDeGuvernare.ro. Care sunt, însă, costurile globale ale acestei crize?
Peste 900 de milioane de euro au intrat în bugetul Agenţiei Europene pentru Securitatea Graniţelor, care coordonează activitatea patrulelor de graniţă, din 2004, de la lansarea acesteia şi până acum. Iar, din 2011, există un program privind managementul informaţiilor la frontieră şi actualizarea unei baze de date în timp real, pentru a cărui implementare se vor cheltui, în final, 200 de milioane de euro.
Alţi bani pentru investiţii în sistemele clasice sau moderne de securitate ajung în zonele “de graniţă” ale Europei. Astfel, Spania şi Grecia au cheltuit împreună, în ultimii 3 ani, 70 de milioane de euro pentru achiziţia de nave de patrulare, drone sau vehicule de teren. Pe de altă parte, afacerile cu sârmă ghimpată şi garduri metalice înfloresc în cele două ţări, dar şi în Bulgaria şi Ungaria, iar întreţinerea acestora costă anual zeci de milioane de euro. Italia a adoptat chiar şi măsuri suplimentare: din 2011, din bugetul italian se plătesc 17 milioane de euro pentru ca autorităţile libiene să fie antrenate şi să aibă la dispoziţie sisteme de vizualizare pe timp de noapte, în încercarea de a-i bloca pe cei care vor să traverseze Mediterana. În plus, în ultimii 15 ani, statele Uniunii Europene, la care se adaugă Norvegia, Lichtenstein, Elveţia şi Islanda, au deportat milioane de oameni, operaţiuni care au costat peste un miliard de euro, anual. Iar banii plătiţi de migranţi reţelelor de traffic alimentează economia neagră, la nivel global. Se estimează că, din anul 2000 şi până acum, refugiaţii au plătit, în total, 16 miliarde de euro, ca să ajungă în Europa.

(difuzată JOI, 03 sept. – ora 9.15)

* Variația dobânzilor bancare

Băncile comerciale din România au crescut dobânzile percepute pentru creditele solicitate de populaţie în luna iulie, atât la cele în lei, cât şi în valută, conform datelor centralizate de Banca Naţională a României. În schimb, au fost reduse dobânzile acordate la depozite.
Sistemul bancar din România a revenit pe profit în ultimele luni, după o perioadă de restructurări şi de remodelare a activităţii. În afară de faptul că s-a redus numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare, iar din sistem au plecat cateva sute de angajaţi, a fost modificat în luna iulie şi regimul dobânzilor, scăzâd cele acordate pentru sumele atrase şi sporind dobânzile percepute pentru banii împrumutaţi populaţiei.
Astfel, dobânzile anuale pentru creditele noi, în lei, acordate populaţiei au crescut la 6,84 la sută, de la 6,48, cât a fost în luna iunie. În schimb, pentru firme, dobânzile au scăzut cu aproape 0,2 la sută. Aceiaşi tendinţă o au şi creditele noi în euro, ceea ce ar putea fi un semnal privind creditarea cu prioritate a activităţilor economice şi mai puţin a consumului. Fac excepţie creditele imobiliare, care au dobânzi în scădere. În privinţa depozitelor, dobânzile oferite de bănci au scăzut – şi pentru populaţie şi pentru firme. Îmbucurător pentru sistemul bancar este că, la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din acest an, rata creditelor neperformante a ajuns la minimul ultimilor 5 ani – 12,8 la sută – cu un punct procentual mai puţin decât în primul trimestru.

(difuzată MARTI, 01 sept. – ora 9.15)